Ce nu spune BOR despre secularizarea din 1863

Ce nu spune BOR despre secularizarea din 1863

Faptul că BOR vrea bani de la buget pentru întreținerea și repararea lăcașelor de cult n-ar trebui să provoace automat ostilitate. Nu-i prost cine cere. Dar când PF Daniel solicită plin de țâfnă statului român “să dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donații date bisericii în mod liber” în schimbul acceptării impozitării veniturilor bisericii, sunt de spus câteva lucruri:

  • “Ce a luat statul” se cheamă, de fapt, secularizarea averilor mânăstirești, la 1863. Secularizarea a fost o reacție a statului român la evaziunea practicată de bisericile ortodoxe de pe teritoriul Principatelor Unite. Ce nu spune niciodată PF Daniel este că, la vremea respectivă, nici măcar nu exista Biserica Ortodoxă Română (care s-a constituit abia la 1872, dacă nu știați, iar Patriarhia a apărut hăt, în 1925), ci doar două mitropolii care erau subordonate Patriarhului Constantinopolului.
  • Cu 4 ani înainte, după actul Micii Uniri de la 1859, Înalta Poartă scutise aceste mitropolii din Principate de plata taxelor – taxe care, oricum, ajungeau la Constantinopol și nu rămâneau în Muntenia sau Moldova. În fața acestei sfidări, Cuza și guvernul său (M.Kogălniceanu) au decis atunci trecerea în proprietatea statului a averilor mânăstirești și a moșiilor deținute de biserici, oferind, în schimb, o compensație semnificativă, echivalentă cu veniturile mânăstirilor pe 10 ani. Biserica Ortodoxă Elenă a refuzat această compensație, sperând într-o intervenție străină împotriva Bucureștiului, care nu s-a mai produs. Ulterior, pământurile astfel secularizate (aproximativ 25% din terenul arabil și din pădurile Principatelor) au fost folosite inclusiv pentru împroprietărirea țăranilor. (De remarcat, ca o paranteză, curajul și determinarea oamenilor de stat care au făcut România modernă; azi nici să dai cu tunul nu mai găsești așa caractere.)
  • “Donațiile date bisericii în mod liber” la care se referă PF Daniel includeau nu doar pământuri arabile, iazuri, păduri șamd făcute cadou de-a lungul veacurilor de diverși boieri sau domnitori mânăstirilor închinate Constantinopolului din Valahia și Moldova, ci și satele aferente, ca să nu mai vorbim de zeci de mii de robi țigani. Biserica din țările române (românească sau grecească, oricum vreți să-i ziceți) a fost una dintre instituțiile care a beneficiat de sclavagism și a exploatat robii până târziu în secolul XIX. Nu știu să-și fi cerut vreodată iertare pentru asta. Să-l auzi acum pe PF Daniel că solicită revenirea la “donațiile libere” care presupuneau robia și munca forțată este îngrozitor.

Câteva cuvinte şi despre fondurile alocate BOR de către statul român, an după an. Aici sunt două mari categorii: banii pentru salarii și banii pentru investiții/construcții/reparații.

  • Salariile clerului: acestea au început să fie plătite în baza unor legi adoptate destul de curând după secularizare – este vorba despre Legea clerului de mir şi a seminariilor, care prevedea salarizarea preoţilor de la bugetul de stat, şi de Legea pentru reglementarea proprietăţilor rurale, potrivit căreia parohiile au primit un lot de pământ cultivabil, aşa-numita sesie parohială. După secularizare și după eliberarea robilor, călugării și preoții nu mai aveau posibilitatea să se întrețină, așa că statul a intervenit. Deci salariile date de stat și pământurile acordate compensează constant, deja de 150 de ani încoace, secularizarea.

În 2016, de exemplu, salariile personalului de cult (nu doar BOR) vor depăși 315 milioane de lei, în creștere semnificativă de la 278 de milioane anul ăsta (sursa).

  • Cât despre banii dați de stat pentru “investiții”, aici, în esență, lucrurile sunt incorecte, deoarece afacerile BOR sunt scutite de taxare tocmai cu condiția ca profitul să fie folosit pentru reparații/construcție de lăcașuri de cult. Aș vrea să fiu bine înțeles: eu nu consider c-ar fi vreo problemă dacă statul ar contribui punctual pentru repararea/restaurarea unor biserici-monument, de mare valoare și semnificație pentru cultura românească (asta ar putea fi foarte bine treaba Ministerului Culturii, de pildă). Dar să verși cu găleata sute de milioane de lei anual unei instituții pe care ai scutit-o de taxe tocmai ca să-și reinvestească profitul, asta e o porcărie, cu atât mai mult cu cât BOR a devenit un business redutabil în ultimii ani, având în proprietate aproape 80.000 de hectare de păduri și ogoare, restaurante, hoteluri, ferme și ateliere, organe de presă şi, ce chestie, chiar şi agenţii de turism. În ciuda acestei stări de fapt, în 2014 BOR a primit suplimentar de la stat 148 milioane de lei, iar în 2015, 177 milioane de lei.
  • De asemenea, să nu uităm că BOR primește bani nu doar de la guvern, ci și de la primării și de la Consiliile Județene, instituţii învestite cu autoritate de cetăţeni, dar care nu întreabă niciodată cetățenii ce părere au și cum ar vrea să le fie investiți, de fapt, banii.

În 2014, de exemplu, “cele mai darnice autorităţi locale cu bugetul bisericilor au fost Primăria sectorului 1 din Bucureşti, cu peste 3,2 milioane euro alocaţi bisericilor, Consiliul Judeţean Hunedoara (peste 900.000 de euro), Consiliul Judeţean Cluj (aproape 800.000 de euro), Consiliul Judeţean Harghita (aproape 700.000 de euro) şi Primăria Bacău (peste 630.000 de euro) – sursa“.

Cum ar fi ca toate afacerile din România să fie nu doar scutite de taxe dacă reinvestesc profitul, ci să mai primească și ajutor de la stat pentru diverse reparații ale sediilor lor?

Sigur că n-ar trebui să privim Biserica drept o afacere, doar că șefii BOR așa par s-o considere din ce în ce mai mult – şi se şi comportă din ce în ce mai des ca nişte şefi de corporaţie. Imaginea care ilustrează acest articol (sursa) reprezintă o nouă achiziție a BOR – un Mercedes de peste 63.000 de euro pentru Mitropolitul Ardealului. Ştim că această maşină atât de scumpă nu e decât un detaliu în revărsarea de ciocoism şi ipocrizie care îneacă BOR în ultimii ani. Păcat.

– See more at: http://www.petreanu.ro/2015/12/07/spune-despre-secularizarea-1863/#sthash.fMHkzeqi.dpuf